miercuri, 17 martie 2010

Octavian Paler
"Viaţa pe un peron."

"Am si un decalog aici. Eu l-am scris si tot eu l-am atarnat pe peretele salii de asteptare. Cum ridic ochii,il vad. Si de fiecare data imi repet una din cele zece porunci.De fiecare data una singur, ca sa ma conving s-o urmez.

Iata-le cum suna:

Prima porunca: Sa astepti oricat.

A doua porunca: Sa astepti orice.

A treia porunca: Sa nu-ti amintesti, in schimb, orice. Nu sunt bune decat amintirile care te ajuta sa traiesti in prezent.

A patra porunca: Sa nu numeri zilele.

A cincea porunca: Sa nu uiti ca orice asteptare e provizorie,chiar daca dureaza toata viata.

A sasea porunca: Repeta ca nu exista pustiu. Exista doar in capacitatea noastra de a umple golul in care traim.

A saptea porunca: Nu pune in aceeasi oala si rugaciunea si pe Dumnezeu.Rugaciunea este uneori o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere singur.

A opta porunca: Daca gandul asta te ajuta nu cauta sa recunosti ca speri neavand altceva mai bun de facut sau chiar pentru a te feri e urmarile faptului ca nu faci nimic.

A noua porunca: Binecuvanteaza ocazia de a-ti aparine in intregime. Singuratatea e o tarfa care nu te invinuiesteca esti egoist.

A zecea porunca: Aminteste-ti ca paradisul a fost, aproape sigur,intr-o grota."

Un comentariu: