Cafea la "doişpe noaptea".
T74, desigur!Vacanţă... totul e chill!
Acum îmi trec prin minte întrebări pe bandă rulantă...
De ce suntem aşa ignoranţi? De ce fumăm să ne ascundem neputinţa? De ce suntem aşa copii? De ce suntem atât de departe şi totuşi atât de aproape de ceea ce ne dorim? Unde s-a pierdut totul? Când am aruncat totul în vânt? De ce am lăsat timpul să treacă? Cum am reuşit să plecăm fără să spunem "La revedere!" ? Unde au plecat toate visele mele? Când am fumat ultima clipă? De ce am fost iresponsabilă? De ce regret, acum? Cum pot fi atât de cerebrală? De ce nu fac ce simt? De ce plec oriunde doar ca că nu fiu unde trebuie? Unde e puterea? De ce mă domină orgoliul? De ce pula mea stau aici fără să fac nimic din mine?

[*** debitările se scriu aşa cum au fost puse pe hârtie. nu cenzurez nimic!sau cel puţin NU de data asta! :)]

Nuanţe De Primăvară.
:)

Nu mă chinui să zâmbesc, e ceva ce-mi inspiră aroma de primăvară.

E mirosul de dimineaţă, ghioceii ce îi văd prin grădinile oamenilor aşezaţi :), e cerul ce are nuanţe ciudate în amurg, sunt eu care zâmbesc din suflet.
Eşti undeva acolo, departe şi totuşi atât de aproape.
Nu ştiu care s-a schimbat mai tare, nu contează.
E primavară :) şi nu simt astenia! e perfect, e mirific, e superb, e muzical.
M-au corupt cu fericirea lor.Fiecare e pe melodia lui, fiecare zâmbeşte în ritmul lui şi respiră în paşi de dans.
Hai să nu vorbim despre iubire.
Hai să ne aruncăm în nuanţele de primăvară, să ne simţim bine... să zburăm.

Am s-o ţin aşa până când v-a apărea un el.
Să nu mai zâmbesc, să radiez!!!:)