"Odată depăşită măsura, nu mai există limite!"

Stai, nu te îmbraca... hainele îţi sunt aliate, la toate minciunile ce le rosteşti.
Te vreau gol, fără neadevăr!

şi nu mai înţeleg nimic, cum era atunci şi de ce suntem aşa acum.
ne-am depăşit măsura şi am înlăturat limitele.
nu cred că avem nimic sfânt, acum cu siguranţă, nu.
e drept, aveam.dar suntem prea corupţi unul de altul, de plăcerea ce ne-o cauzăm.
hmm... ca să ajungem aiurea, n-am cerut mult.
ne comportăm ca şi cum am fi pe o tablă de şah, unde noi facem regulile şi tot noi le încălcăm.
e o partidă unde nimeni nu pierde şi totuşi o partidă unde contează prezenţa ambelor părţi.

părţi ce se plac şi se displac în acelaşi timp.

poate că ne place să ne vedem asa goi, fără minciuni. fără toţi ei, ce ne înconjoară.

la sfârşit de joc: ne dorim să nu fi fost niciunul acolo, să ştim cum să mascăm tot,
pentru că am jucat prost şi fără să gândim.
dar ne-a plăcut.

iar acum la sfârşit putem să spunem: Şah Mat!